CONSULTANTA CONTABILA CONSULTANTA CONTABILA ONLINE

 

Amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale in cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ respectiv sindicate asociatii
     media: 0.00 din 0 voturi

Lege nr. 15 (r1) din 24/03/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale

Art. 1

Persoanele juridice fără scop lucrativ care au dreptul, potrivit legii, să desfăşoare activităţi economice vor amortiza capitalul imobilizat numai pentru acele activităţi desfăşurate în scopul obţinerii de profit şi pentru care, potrivit legii, acestea sunt plătitoare de impozit pe profit .


Amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale Mod de calcul
     media: 0.00 din 0 voturi

Lege nr. 15 (r1) din 24/03/1994

privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale

CAPITOLUL II

Calcularea amortizării

Art. 9. - Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe şi se include în cheltuielile de exploatare.

Art. 10. - Prin valoarea de Intrare a mijloacelor fixe se înţelege:

a) valoarea de intrare aferentă fiecărui mijloc fix, reevaluată în conformitate cu prevederile legale;

b) cheltuielile de achiziţie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;

c) costul de producţie pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea patrimonială;

d) valoarea actuală pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit, estimată la înscrierea lor în activ pe baza raportului întocmit de experţi şi cu aprobarea consiliului de administraţie al agentului economic, a responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ, sau a ordonatorului de credite bugetare, în cazul instituţiilor publice;

e) valoarea de aport acceptată de părţi pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc., conform statutelor sau contractelor, determinată prin expertiză.

Art. 11. - Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune, până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor normale de funcţionare.

Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, închiriate sau date în locaţie de gestiune se calculează de către agentul economic care le are în proprietate.

Amortizarea investiţiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune se recuperează de agentul economic care a efectuat investiţia, pe perioada contractului.

Amortizarea clădirilor şi a construcţiilor speciale ale minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţe minerale solide, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru descopertă se calculează pe unitate de produs, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă.

Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează:

a) din 5 în 5 ani la mine, cariere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru descopertă;

b) din 10 în 10 ani la saline.

Recalcularea se face anual în cazul în care intervin schimbări mai importante (de minimum 10%) în volumul rezervelor exploatabile.

Amortizarea mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional se calculează de finanţator, cu posibilitatea amortizării întregii valori a mijlocului fix minus valoarea reziduală prevăzută în contract, pe parcursul duratei contractului, dar nu mai puţin de 3 ani.

Art. 12. - Cheltuielile de constituire, precum şi cheltuielile de cercetare-dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani.

Art. 13. - Brevetele, licenţele, know-how, mărcile de fabrică, de comerţ şi de servicii şi alte drepturi de proprietate industrială şi comercială similare, subscrise ca aport, achiziţionate pe alte căi, se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către agentul economic care le deţine.

Imobilizările necorporale de natura concesiunii, superficiei şi a uzufructului se amortizează pe durata contractului.

Art. 14. - Programele informatice create de agentul economic sau achiziţionate de la terţi se amortizează în funcţie de durata probabilă de utilizare, care nu poate depăşi o perioadă de 5 ani.

Art. 15. - Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu, la valoarea stabilită, în funcţie de clasele de calitate, suprafaţă, amplasare şi/sau alte criterii legale, la costul de achiziţie sau la valoarea aportului în natură după caz.

Art. 16. - În situaţii justificate, agenţii economici sunt scutiţi de la calculul amortizării, cu avizul direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, pentru următoarele active corporale:

a) minele trecute în conservare sau scoase definitiv din funcţiune, precum şi sondele de ţiţei şi gaze care nu se dau în producţie, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale;

b) mijloacele fixe din patrimoniul agenţilor economici trecute în conservare pe o durată mai mare de 30 de zile;

c) lucrările de îmbunătăţiri funciare şi de gospodărire a apelor, cu caracter general de deservire, destinate apărării împotriva inundaţiilor şi înlăturării excesului de umiditate, şi anume: diguri şi canale principale, de desecare, precum şi lucrările de combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii apelor pe versanţi şi de corectare a torenţilor, destinate apărării terenurilor agricole şi silvice şi obiectivelor social-economice din zona apărată, şenalele navigabile, tunelele de metrou, infrastructura căii, ferate, drumurile, podurile, apeductele, precum şi celelalte căi de comunicaţie.

Art. 17. - În cazul nerecuperării integrale, pe calea amortizării, a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune, agenţii economici asigură acoperirea valorii neamortizate din sumele rezultate în urma valorificării acestora. Diferenţa rămasă neacoperită se include în cheltuieli excepţionale, nedeductibile fiscal, pe o perioadă de maximum 5 ani, sau diminuează capitalurile proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Durata recuperării şi anuităţile de acoperire a valorii neamortizate se stabilesc de către consiliul de administraţie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ, definite la art. 1 alin. 3.


Regimurile de amortizare ale mijloacelor fixe
     media: 0.00 din 0 voturi

Lege nr. 15 (r1) din 24/03/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale

CAPITOLUL III

Regimuri de amortizare

Art. 18. - Agenţii economici amortizează mijloacele fixe potrivit prevederilor prezentei legi, utilizând unul dintre următoarele regimuri de amortizare:

A. Amortizarea liniară - se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix.

Amortizarea liniară se calculează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

B. Amortizarea degresivă - constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori:

a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 2 şi 5 ani;

b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între 5 şi 10 ani;

c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de 10 ani.

Aceşti coeficienţi pot fi modificaţi numai prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor.

C. Amortizarea accelerată - constă în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.

Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi.

Art. 19. - Competenţele de aprobare a utilizării regimului de amortizare liniară sau degresivă revin consiliului de administraţie al agentului economic, respectiv responsabilului cu gestiunea patrimoniului, în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ definitive la art. 1 alin. 3.

Utilizarea regimului de amortizare accelerată se aprobă de către direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, la propunerea consiliului de administraţie al agentului economic sau a responsabilului cu gestiunea patrimoniului.


Mijloacele Fixe Definitie si Categorii supuse amortizarii
     media: 0.00 din 0 voturi

Lege nr. 15 (r1) din 24/03/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale

Art. 2. - Capitalul imobilizat supus amortizării este reflectat în patrimoniul agenţilor economici prin bunurile şi valorile destinate să deservească activitatea pe o perioadă mai mare de un an şi care se consumă treptat.

Art. 3. - Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt:

a) terenurile, inclusiv investiţiile pentru amenajarea acestora;

b) mijloacele fixe.

Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului. Această valoare poate fi actualizată anual, în funcţie de indicele de inflaţie;

b) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set.

Art. 4. - Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe supuse amortizării:

a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;

b) capacităţile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca mijloace fixe. Acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c) investiţiile efectuate pentru descopertă, în vederea valorificării de substanţe minerale utile, cu cărbuni şi alte zăcăminte ce se exploatează la suprafaţă, precum şi cele pentru realizarea lucrărilor miniere subterane de deschidere a zăcămintelor;

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe, în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali, prin majorarea valorii de intrare a mijlocului fix.

Art. 5. - Sunt considerate active corporale, dar nu se supun amortizării: mijloacele fixe aflate în proprietatea publică, lacurile, bălţile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii, precum şi terenurile, inclusiv cele împădurite.

Art. 6. - Nu sunt considerate mijloace fixe:

a) motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale mijloacelor fixe, procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaţiilor de orice fel, care nu modifică parametrii tehnici iniţiali ai mijlocului fix;

b) sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea şi de durata lor de funcţionare normală;

c) construcţiile şi instalaţiile provizorii;

d) animalele care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de îngrăşat, păsările şi coloniile de albine;

e) pădurile;

f) investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor miniere din afara perimetrelor de exploatare, precum şi cele pentru foraj, executate pentru explorări, prospecţiuni geologice şi geofizice, forajele pentru alimentarea cu apă, care nu au dat rezultate, sondele situate în gaz - capul unor zăcăminte de tiţei, precum şi sondele de cercetare geologică, care au pus în evidenţă acumulări de hidrocarburi, dar care, din motive geologico-tehnice şi economice obiective, nu pot fi exploatate;

g) prototipurile, atâta timp cât servesc ca model la executarea producţiei de serie, inclusiv seria zero, sau sunt supuse încercărilor în vederea omologării la producător;

h) echipamentul de protecţie şi de lucru, îmbrăcămintea specială, precum şi accesoriile de pat, indiferent de valoarea şi de durata lor de utilizare.

Art. 7. - Activele necorporale aferente capitalului imobilizat cuprind:

a) cheltuielile de constituire: taxele şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuielile privind emiterea şi vânzarea de acţiuni, cheltuielile de prospectare a pieţei şi de publicitate şi alte cheltuieli de această natură legate de înfiinţarea şi dezvoltarea activităţii unităţii patrimoniale;

b) cheltuielile de cercetare-dezvoltare;

c) cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substanţe minerale utile, neconcretizate în mijloace fixe, la zăcămintele puse în exploatare;

d) concesiunile, imobilizările necorporale de natura superficiei şi a uzufructului, brevetele şi alte drepturi şi valori asimilate;

e) alte imobilizări necorporale, inclusiv programe informatice create de agenţii economici sau achiziţionate de la terţi.

Art. 8. - Duratele normale de funcţionare, precum şi clasificaţia mijloacelor fixe se aprobă prin hotărâre a Guvernului. La determinarea lor se va ţine seama de parametrii tehnico-economici stabiliţi de proiectanţi şi de producători prin cărţile sau documentaţiile tehnice ale mijloacelor fixe respective, precum şi de efectele uzurii morale.

Aceste durate vor fi revizuite periodic, dar nu mai târziu de 5 ani.


Amortizarea fiscala Active neamortizabile
     media: 0.00 din 0 voturi

Cod Fiscal

art.24

(4) Nu reprezintă active amortizabile:

a) terenurile, inclusiv cele împădurite;

b) tablourile şi operele de artă;

c) fondul comercial;

d) lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;

e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;

f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;

g) casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor.


Amortizarea fiscala Active amortizabile
     media: 0.00 din 0 voturi

Cod Fiscal

Art. 24. - (1) Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor prezentului articol.

(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;Nota Indaco

b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;

c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal , a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte.

(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau altele asemenea;

b) mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c) investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă;

d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e) investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparţinând domeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;

f) amenajările de terenuri.


Reevaluarea imobilizărilor corporale: Modalitati
     media: 0.00 din 0 voturi

Ordin nr. 1752 din 17/11/2005

pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

Anexa

108. - (1 ) Entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar, astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluări în situaţiile financiare întocmite pentru acel exerciţiu.

Amortizarea calculată pentru imobilizările corporale astfel reevaluate se înregistrează în contabilitate începând cu data de 1 ianuarie anul următor celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.

Evaluările efectuate cu ocazia reorganizărilor de întreprinderi (fuziuni, divizări) nu constituie reevaluare în sensul prezentelor reglementări contabile, aceste evaluări efectuându-se în scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilanţ.Nota Indaco

(2) În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluării, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum şi elementul afectat din contul de profit şi pierdere.

109. - (1 ) Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional.

(2) La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în unul din următoarele moduri:

a) recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau

b) eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă, determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă.

110. - (1 ) În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înaintea acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinată în urma reevaluării.

(2) Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite.

(3) Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei când nu există nici o piaţă activă pentru acel activ.

(4) O grupă de imobilizări corporale cuprinde active de aceeaşi natură şi utilizări similare, aflate în exploatarea unei entităţi.

(5) Exemple de grupe de imobilizări corporale sunt: terenuri; clădiri; maşini şi echipamente; nave; aeronave etc.

(6) Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanţului.

(7) Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu există o piaţă activă pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilanţ la cost, minus ajustările cumulate de valoare.

(8) O piaţă activă este o piaţă unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) elementele comercializate sunt omogene;

b) pot fi găsiţi în permanenţă cumpărători şi vânzători interesaţi; şi

c) preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi.

(9) Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată prin referinţă la o piaţă activă, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare.

111. - (1 ) În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, diferenţa dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea la cost istoric trebuie prezentată la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în "Capital şi rezerve". Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.

(2) Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exerciţiului financiar, entităţile trebuie să prezinte în notele explicative următoarele informaţii:

a) valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului financiar;

b) diferenţele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar;

c) sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din reevaluare în cursul exerciţiului financiar, prezentându-se natura oricărui astfel de transfer, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

d) valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul exerciţiului financiar.

(3) Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezerve, atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat.

În sensul prezentelor reglementări câştigul se consideră realizat la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştig poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de entitate. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului.

(4) Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel:

- ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau

- ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.

(5) Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.

(6) Rezerva din reevaluare trebuie redusă în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate şi pentru obţinerea scopului său.

(7) Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere.

(8) Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită, direct sau indirect, cu excepţia cazului în care activul reevaluat a fost valorificat, situaţie în care surplusul din reevaluare reprezintă câştig efectiv realizat.

(9) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (3) şi (6), rezerva din reevaluare nu poate fi redusă.

112. - Ajustările de valoare se calculează în fiecare exerciţiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizării pentru acel exerciţiu financiar.

113. - În cazul în care se efectuează reevaluarea, în notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilanţ de natura imobilizărilor corporale reevaluate, următoarele informaţii:

a) valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate şi suma ajustărilor cumulate de valoare; sau

b) valoarea la data bilanţului a diferenţei dintre valoarea rezultată din reevaluare şi cea reprezentând costul istoric şi, atunci când este cazul, valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare.


Amortizarea imobilizărilor corporale: Caracteristici generale
     media: 0.00 din 0 voturi

Ordin nr. 1752 din 17/11/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

Anexa

97. - ( 1)Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor corporale.

(2) Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare , de la data punerii în funcţiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economică şi condiţiilor de utilizare a acestora.

98. - ( 1) Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.

(2) Se supun, de asemenea, amortizării investiţiile efectuate la imobilizările corporale luate cu chirie, pe durata contractului de închiriere.

La expirarea contractului de închiriere, valoarea investiţiilor efectuate şi a amortizării corespunzătoare se cedează proprietarului imobilizării. În funcţie de clauzele cuprinse în contractul de închiriere, transferul poate reprezenta o vânzare de active sau o altă modalitate de cedare. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor se efectuează conform prezentelor reglementări.

99. - ( 1) Entităţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare:

a) amortizarea liniară;

b) amortizarea degresivă;

c) amortizarea accelerată.

(2) Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială.

(3) Terenurile nu se amortizează.

Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administraţie sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului.


Amortizarea cheltuielilor cu reclama si prospectarea pietei efectuate pentru constituirea societatii comerciale
     media: 0.00 din 0 voturi

Se pot amortiza cheltuielile cu reclama si prospectarea pietei efectuate pentru constituirea unei societati comerciale si in caz afirmativ, care este termenul de amortizare al acestora?




 

Acest blog isi propune sa acorde informatii despre consultanta contabila tuturor celor interesati si nu numai. Asteptam colaborarea tuturor profesionistilor contabili interesati, care in schimbul consultantei acordate vor fi promovati prin intermediul acestui blog, publicandu-se datele complete de contact ale acestora, iar contribuabilii ce acceseaza acest site au posibilitatea de a lua cunostinta de pregatirea profesionala a acestora si de a apela ulterior la serviciile complete ale acestora in baza unor contracte de prestari-servicii in domeniul contabilitatii. Asteptam pe acest blog intrebarile si raspunsurile dvs. Intrebarile vor fi adresate la e-mail consultantacontabila@yahoo.com si acestea vor fi publicate ulterior pe categorii in cadrul acestui blog, iar profesionistii contabili pot raspunde la acestea adaugand comentarii la fiecare intrebare publicata in parte.Va multumim. PROGRAME CONTABILITATE

Click for Bucharest, Romania Forecast iPartyRadio.com: Where The World Comes To Party
 
   
Powered by www.ablog.ro
X
Termeni si conditii de utilizare